Managementul documentelor in massmedia

Abstract

Digitizarea şi conservarea memoriei culturale a Europei, care include tipărituri (cărţi, reviste, ziare), fotografii, piese de muzeu, documente de arhivă, materiale audio şi audiovizuale, monumente şi situri arheologice (denumite în continuare „materialul cultural”) reprezintă unul dintre domeniile-cheie abordate de agenda digitală. Accesibilitatea online a materialului cultural va permite cetăţenilor din întreaga Europă să aibă acces la el şi să îl utilizeze în scopuri recreative, educative sau profesionale. Lucrarea are ca obiectiv central prezentarea şi analizarea stadiului actual al implementării managementului documentelor. Capitolul 1, Stadiul actual al implementării sistemelor de management al documentelor, îşi propune să ofere o definiţie clară şi cuprinzătoare a conceptului de „sistem de management al documentelor”, concept complex, aflat într-o permanentă schimbare. Capitolul 2 este dedicat unei analize calitative referitoare la „Opinia cititorilor braşoveni cu privire la arhivele digitale ale ziarelor locale”. Se evaluează posibilitatea de realizare a unei arhive digitale care să cuprindă colecţiile ziarului Monitorul Expres din Braşov. Capitolul 3 este alcătuit din două părţi: partea I. Planificarea sistematică a conservării (prezervării) digitale şi partea a II-a Proiectarea procesului de transfer a documentelor tipărite în documente electronice. În prima parte sunt descrise cele patru faze ale fluxului de creare a unui plan detaliat de conservare. Rezultatul final este un plan de conservare care stabileşte paşii concreţi şi responsabilităţile pentru menţinerea unui anumit set de obiecte activ. Partea a II-a vizează o serie de aspecte fundamentale ale procesului de transformare a documentului fizic într-un obiect digital. Este prezentată noţiunea de arhivă digitală, dar şi arhitectura aferentă prezervării digitale. Originalul digital este prezentat în comparaţie cu derivatul digital.

Capitolul 4 este intitulat Tehnologii web moderne în realizarea structurii de management a documentelor digitizate. In acest capitol se enumeră etapele în realizarea unei pagini Web. Totodată se prezintă cele 5 structuri intro a unei pagini Web. Este prezentat un scurt istoric al limbajului şi sunt prezentate noile elemente introduse în HTML5. Totodată se prezintă arhitectura MVC (Model-View-Controller) care este folosită atunci când se construiesc interfeţe cu utilizatorul şi care duc la creşterea flexibilităţii codului şi îl face reutilizabil. Se prezintă structura unei reguli CSS, care este un acronim provenind din Cascading Style Sheets, care înseamnă "foi de stil în cascadă". În documentele W3C, CSS este definit ca un mecanism care permite formatarea documentului HTML. Se face introducerea în limbajul Javascript şi în jQuery , o bibliotecă Javascript. JavaScript a devenit un limbaj de scripting standard pentru Web. Una din caracteristicile-cheie ale limbajului JavaScript este capacitatea sa de a intercepta un număr limitat de acţiuni ale utilizatorului, cunoscute majorităţii programatorilor ca evenimente. Unele elemente HTML reacţionează deja la evenimente cum ar fi executarea unui clic pe elementul familiar de legătură care duce la alt document HTML. PHP-ul este unul din cele mai folosite limbaje de programare server-side. Aici sunt prezentate noţiunile principale legate de PHP şi este descris modul de includere a codului PHP în codul HTML. Este prezentat modul de utilizare a bazei de date MySQL, conectarea şi deconectarea de la server, crearea şi selectarea bazelor de date, crearea de tabele şi introducerea interogărilor. Capitolul 5 Arhitectura aplicaţiei web pentru realizarea arhivei digitale a colecţiei de periodice prezintă aplicaţia realizată şi anume arhiva digitală a ziarului Monitorul Expres, arhivă cu posibilităţi de căutare după cuvânt, realizată cu cele mai noi programe script, ce permit conservarea informaţiei, accesarea dinamică şi economică a serverului, biblioteci speciale ce permit efecte speciale. În acelaşi timp, eficienţa aplicaţiei din punct de vedere al resurselor utilizate şi al costului necesar susţinerii acesteia reprezintă două componente foarte importante în dezvoltarea unui proiect web.